Astazi era una dintre acele zile flamande dupa timp,in care orele se scurgeau atat de incet incat nu-mi puteam concepe viitorul altfel decat in sala de clasa.Am vrut sa fug,sa-mi intorc calea cand am ajuns in curtea scolii deoarece odata intrata acolo ajungeam prada acelor demoni insetati de a impartasi cunoastera ce au acumulat-o in zeci de ani, frustrati de trecerea timpului si de amprenta pe care acesta o lasa asupra umilei fiinte a omului.Dar era prea tarziu,asa ca am decis sa pasesc temerar spre portile cladirii imense si sobre inlauntrul caruia salasluiesc suflete si minti putrezite incarcate de materie,nu materie genetica a tot ce ne inconjoara,materia pe care fiecare dintre acei domni ne-o baga pe urechi dar care iese la fel de vertiginos cand parasim infernul.Dar poate nu e atat de dramatica situatia in care suntem afundati,e doar viziunea mea de azi,o viziune macabra a unei zile de scoala neobisnuita.
